ANTOLOGIA "ARGOS DOI", editor MICHAEL HAULICĂ (2015)
editura MediaTech&TexaRom, 2015
216 pag.
ISBN 978-973-8364-33-2
Când vine vorba despre o antologie, nu mă interesează doar textele din ea, ci şi modul în care antologatorul le-a selectat şi grupat. Adică aspectul de ansamblul. Am avut ocazia să întâlnesc antologii în care textele erau aruncate de-a valma, fără nicio regulă, iar impresia generală era de dezordine. La fel, am întâlnit şi unele în care unu-două texte ieşeau la lumină, în timp ce restul se zbăteau în mediocritate. Iar asta e rău, cred. Pentru că antologia poate fi primul pas pe care cineva e dispus să-l facă înspre literatura SF, de exemplu. Să vadă ce se (mai) scrie. Şi, dacă impresia e bună, să mai vrea. Iar dacă nu...
Evident că o antologie făcută doar din cele mai bune texte apărute într-o anumită revistă nu poate avea pretenţia să se lupte cu cele de top, care nu sunt limitate de niciun criteriu. Dar e o carte de vizită a respectivei reviste (Argos, în cazul de faţă), care te poate determina să o urmăreşti.
Trec peste primul text, Dincolo de orizont, întrucât îmi aparţine şi nu se cade să vorbesc despre el. Voi menţiona doar faptul că, deoarece a câştigat premiul RomCon pentru cea mai bună povestire a anului 2014, poate fi un indiciu că antologatorul "are ochi" pentru textele pe care le alege. Gravitaţie 0,7 de AUREL CĂRĂŞEL este o combinaţie de SF şi text poliţist, în care o anchetă desfăşurată în spaţiu îşi schimbă regulile de la o pagină la alta şi conduce minunat către un final neaşteptat. Invazia tăcută a lui ALEXANDRU IOAN DESPINA este un text de atmosferă, în care am avut continuu senzaţia că nu pot scăpa de destinul implacabil al invaziei extraterestre concretizată prin transformări interioare. ANDREI PANŢU propune în Tursas o întreprindere oarecum similară, purtată pe aripi de legendă finlandeză, la intersecţia dintre lumea noastră şi cea a unor fiinţe care distrug totul. De la FELIX TZELE îmi cer scuze, dar Drumul spre lună e pavat cu intenţii rele conţine în exces un limbaj pe care nu-l agreez şi, prin urmare, am abandonat lectura înainte de final. În Gardianul, LIVIU BRAICU vorbeşte despre un om care salvează pe ascuns lumea şi în care a reuşit să mă facă până la sfârşit să mă întreb dacă luptele eroului erau reale, sau avea de-a face cu o boală psihică în continuă evoluţie.
Un titlu de genul Cifrele sunt reci, numerele-s calde stârneşte interesul. LIVIU RADU ţese un adevărat mit matematic pe firul istoriei omenirii, prezentând conjuncturile în care ajungem în contact cu lumile demonice. Un zâmbet de milioane al IOANEI VIŞAN mi-a apărut în faţa ochilor sub forma unui film american, în care traficanţii de obiecte valoroase de pe o planetă trebuie să se ferească de fauna indigenă şi de autorităţi. FLORIN PURLUCA aduce în discuţie în Observatorul tema nemuririi, dar - deşi iniţial pare să o lege de vampiri - are grijă s-o ancoreze ingenios de contactul între civilizaţii. Pe lamă de ras de ALEXANDRU LAMBA este o călătorie temporală, în care protagonistul încearcă să revină în propriul trecut pentru a-şi corecta greşelile. Paradoxul ivit este exploatat inteligent de autor în favoarea unui final neaşteptat. Deratizare de LUCIAN MERIŞCA prezintă un viitor distopic, demoralizant, în care omenirea are reglementat pe cartelă inclusiv dreptul de a trăi afară sau în interiorul locuinţelor. Antologia se încheie cu textul În neant de MIHAI ALEXANDRU DINCĂ, care - pe fundalul unei călătorii spaţiale în care un om se trezeşte din starea de animaţie suspendată doar pentru a-şi găsi toţi colegi morţi - oferă un final de-a dreptul magnific atât povestirii, cât şi volumului.
Temele abordate sunt diverse, calitatea textelor e bună (singura excepţie menţionată ţine strict de gusturile mele în materie de literatură), imaginea de ansamblu e unitară. Pentru o antologie a povestirilor apărute într-o revistă, mi se pare că volumul îşi atinge ţinta - determină cititorul să urmărească publicaţia respectivă. Aşadar, antologatorul şi-a făcut treaba, iar scurtele prezentări care prefaţează fiecare povestire sunt bine gândite şi atractiv formulate.
Am totuşi unele obiecţii cu privire la redactare, deoarece am întâlnit greşeli (mai ales în ceea ce priveşte lipsa unor diacritice).
